Studiile arata ca nimic nu e mai periculos decat administrarea unei substante in mod repetat, timp indelungat. Toate substantele nealimentare, adica aditivii, medicamentele, noxele chimice, poluantii de mendiu, si chiar plantele medicinale intra sub incidenta acestei axiome biologice. Consumarea lor in timp indelungat si in mod repetat induce diferite sindroame.
Aditivii sint substante chimice care se adauga in produsele alimentare pentru a le imbunatati gustul, aroma sau pentru a creste proprietatea de conservare. Majoritatea aditivilor nu au proprietati nutritive. Exista aproape 3000 de euri, si majoritatea alimentelor contin aditivi. Utilizarea aditivilor alimentari este reglementata foarte strict in tarile Comunitatii Europene de anumite norme, iar la noi in tara de o serie de ordine care precizeaza cantitatea si componenta fiecarui aditiv folosit in produsele alimentare.
Aditivii sint clasificati in functie de proprietati. Cei care sint folositi mai des sint:
Antioxidantii: substante care prelungesc perioada de pastrare a alimentelor prin protejare impotriva oxidarii. Sint folositi pentru a preveni schimbarea culorii sau rincezirea alimentelor. Se gasesc in produsele de patiserie, supe si sosuri. Vitamina C este unul dintre cei mai utilizati antioxidanti. Cunoscuti sint cei care contin butylated hydoxyanisole (BHA) - E320, sau butylated hydroxytoluene (BHT) - E 321. In doze mari, BHA si BHT cresc riscul imbolnavirii de cancer.
Colorantii: Aceste substante fac alimentele mai atractive: iaurtul este mai roz, sucul, mai portocaliu. Unii coloranti sint naturali, cum ar fi curcumin (E100), dar exista si variante artificiale: tartrazine (E102), de exemplu, a fost asociat cu reactii adverse.
Emulsifiatorii: substante care fac posibila formarea si mentinerea unui amestec omogen;
Stabilizatorii: substante care fac posibila mentinerea proprietatilor fizico-chimice ale alimentelor, mentinand omogenizarea dispersiilor, culoarea;
Agentii de intarire: substante care permit si care ajuta la formarea gelurilor;
Aromatizantii;
Conservantii: substante care prelungesc perioada de pastrare a alimentelor prin protejarea lor impotriva alterarii produse de microorganisme. Produsele din carne au nitrati (de la E249 pina la E252), care sint vitali pentru inlaturarea bacteriilor.
Indulcitorii: substante, altele decit zaharul, care se utilizeaza pentru a da gust dulce alimentelor. Lumea este preocupata sa consume din ce in ce mai putin zahar, orientindu-se spre inlocuitori, cum ar fi acesulfame-K (E950), aspartam (E951) si zaharina (E954), care au un numar redus de calorii si prezinta siguranta pentru dantura. In general, acestia nu sint periculosi pentru sanatate.
In studiul efectuat de Clinicii de Oncologie din Dusseldorf - Germania cu privire la efectul aditivilor asupra organismului uman, a clasificat o serie de compusi toxici, deosebit de periculosi.